Kyoto`s story

marco
New Member

Posts: 31

Kyoto`s story Mar 12, 2018 18:08:40 GMT

Quote

Post by marco on Mar 12, 2018 18:08:40 GMT

// 24 de ore dupa editia BURN din luna Martie

Imaginile ne indica o camera amenajata cu gust, prin care isi face loc o lumina difuza. Pe o canapea de piele se afla doi barbati, care par sa poarte o discutie. Ambii sunt imbracati la costum, iar unul din ei (mai in varsta) are in mana un dosar pe care noteaza aproape orice amanunt al convorbirii. Imaginile se apropie de cei doi, dezvaluindu-l pe japonezul Kyoto, care tocmai ce a revenit in IFF cu stangul, fiind invins de Sebastian Skarsgard.

Kyoto: Ma frustreaza infrangerea, nu e ca de obicei.. inainte nu aveam nicio problema cu asta, respectam orice adversar. Dar acum simt o frustrare imensa, imi vine sa distrug totul in calea mea. Nu stiu ce sa mai fac domnule doctor..

Se pare ca niponul este prezent intr-un birou al unui psiholog, acesta incercand sa isi linisteasca pacientul.

Psiholog: Inteleg, inteleg. E si normal, ai trecut prin atatea. Dar la fel cum ti-am tot repetat in ultimii ani, ai nevoie de timp, mult timp. Ai reusit sa treci peste cel mai important pas..
Kyoto: Dar nu mai am rabdare, vreau sa fiu din nou omul de altadata. Vreau sa imi recapat integritatea.. nu vreau sa ajung din nou la psihiatrie
Psiholog: Nu ai sa mai ajungi acolo niciodata! A fost un moment negru in viata ta intr-adevar, dar ti-ai revenit de atunci. Ai pierdut atatea, ai avut parte de un colaps. Dar tratamentul a functionat, cel putin in mare parte.. mai acorda-ti cateva luni si vei fi din nou omul de alta-data. Pana atunci respecta-mi te rog cu sfintenie sfaturile. Ia-o mai usor cu antrenamentele, mediteaza, ia toate pastilele la orele prestabilite si vei vedea ca iesirile din ultimul tau meci vor aparea din ce in ce mai rar..
Kyoto: Multumesc pentru tot ajutorul acordat! Fara dumneavoastra as fi fost inca imbracat in camasa aia blestemata de forta si as fi stat intre 4 pereti. Ce ma doare cel mai rau e ca imi dezamagesc fanii, si nici nu le pot explica din ce cauza am ajuns asa..
Psiholog: Vor intelege, Kyoto, vor intelege. Le vei putea povesti tot, dar doar in momentul in care iti vei fi revenit complet. Ai incredere!

Imaginile se indeparteaza incet-incet, in timp ce Kyoto si psihologul sau par sa vorbeasca din ce in ce mai degajati despre starea japonezului.

.. to be continued

Last Edit: Mar 28, 2018 18:41:41 GMT by marco

marco
New Member

Posts: 31

Kyoto`s story Mar 12, 2018 19:34:09 GMT

Quote

Post by marco on Mar 12, 2018 19:34:09 GMT

10 Ianuarie 2015

23:15

“ Tati, mai putin ajungem! Imi e asa dor de mami..”
“Haha, te cred iubire. Si mie imi e dor de mami, dar mami a avut treaba anul asta, a fost plecata in toata lumea promovandu-si cartea.”
“Si in mai putin de o saptamana e ziua mea!”
“Cadourile sunt deja pregatite, sa stii. Vei avea cea mai frumoasa aniversare.”

Barbatul continua sa conduca extrem de atent, vremea fiind una defavorabila. Ceata este destul de densa, iar ploaia marunta diminueaza vizibilitatea.

“Tatiii, tatiii, uite ce imi mai doresc..”
“Nu acum, stai putin!”
“Dar tatiiii!!!”

Barbatul isi abate pentru o clipa privirea de la drum pentru a se uita in telefonul fiicei sale, moment in care un sunet puternic se aude, iar flash-uri rosii il orbesc pe acesta in incercarea de a redresa masina.

DING DING DING DING!!!!

Last Edit: Mar 12, 2018 19:34:38 GMT by marco

marco
New Member

Posts: 31

Kyoto`s story Mar 15, 2018 12:44:25 GMT

Quote

Post by marco on Mar 15, 2018 12:44:25 GMT

15 Iulie 2015

Locatie necunoscuta

“Kyoto are avantaj acum, se urca pe apron, se inalta, ohhh... ce saritura, ce saritura... japonezul escaldeaza scara, ridica mana dreapta, daaa.. Kyoto este Mister Money in the Bank. Intreaga arena il aclama!!!”
“Mai incet!!! Ti-am mai zis sa termini cu povestile tale idioate in timp ce dorm. Gura sau te tai iar!”
“Scuze, scuze.. imi aminteam si eu de vremurile bune. Nu stiu daca ti-am povestit dar eu obisnuiam sa fac wrest..”
“De 3 ori pe zi de cand ai venit aici! Ti-am mai spus ca nu ma intereseaza povestile tale. Si eu am fost cantaret dar nu stau sa ii explic unui orezar asta. Acum gura ca imi e somn!”

Japonezul continua sa povesteasca retras in coltul sau, insa de aceasta data in soapta pentru a nu-si deranja colegul. Acesta se leagana constant in timp ce povesteste cu entuziasm si executa miscari cu mainile. Usa metalica se deschide dintr-o data, moment in care raza de lumina patrunsa in celula le atrage atentia celor doi. Inauntru pasesc doi gardieni insotiti de un domn in varsta.

“Acesta este. Cel mai slab din coltul camerei.. mult succes cu el!”

Last Edit: Mar 15, 2018 14:59:22 GMT by marco

marco
New Member

Posts: 31

Kyoto`s story Mar 15, 2018 14:55:30 GMT

Quote

Post by marco on Mar 15, 2018 14:55:30 GMT

1 Noiembrie 2016

“Cred ca esti pregatit, o poti suna..”
“Sunteti sigur?”
“Da! E clar ca mai ai mult de muncit dar poti purta o conversatie normala acum. Amandoi aveti nevoie de discutia asta.”

3 ore mai tarziu

Kyoto se afla pe banca unui parc public uitandu-se insistent in toate directiile. In cele din urma, acesta zareste silueta unei femei si se ridica instant de pe banca, entuziast.

“Doamne, cat de dor mi-a fost de..”
“Te rog.. hai sa ne comportam normal. E de ajuns ca am acceptat sa vin aici. Spune”
“Cat de frumoasa esti.. ca intotdeauna..”
"Nu ma intereseaza complimentele. Ai ceva de spus sau plec?”
“Stai, te rog.. imi lipsea sa vorbim, imi lipsiti amandoua, imi lipseste tot..”
“Pentru asta e doar un singur vinovat, asa ca nu iti mai plange de mila. Uite in ce stadiu ai ajuns, abia te mai recunosc. Mi-au spus ca ai innebunit de tot.”
“Am avut caderi nervoase, dar sunt mai bine, crede-ma..”
“Expresia ta faciala nu imi spune acelasi lucru. Si imbracamintea, parul..”
“Inca lucrez la reintegrarea mea in societate. Crezi ca mie mi-a fost usor? In fiecare ora din viata mea ma invinuiesc pentru ce s-a intamplat in seara aia blestemata.. o secunda a durat totul..”
“Te rog, ajunge! Am suferit destul. Mi-ai luat tot ce aveam mai de pret si dupa ai disparut fara urma, ai luat-o razna..”
“Crede-ma ca totul a fost involuntar. Nu am putut face fata, am avut nevoie sa imi revin, dar sunt mai bine acum. Ma gandesc chiar sa..”
“Stii ce? Nu ma mai intereseaza prostiile tale. Ajunge, mi-ai distrus odata viata, nu vei mai avea a doua ocazie.”

Femeia se ridica nervoasa de pe banca si pleaca fara a se uita in spate, in timp ce Kyoto strange din pumn nervos. Dupa ce aceasta se indeparteaza, japonezul se loveste cu pumnul in cap iar mai apoi ia la tinta un cos de gunoi de langa banca, semn ca starea sa mentala nu este intocmai una buna.

Last Edit: Mar 15, 2018 14:56:48 GMT by marco

marco
New Member

Posts: 31

Kyoto`s story Mar 28, 2018 19:01:19 GMT

Quote

Post by marco on Mar 28, 2018 19:01:19 GMT

A doua zi dupa IFF Glory

Locatie: Apartamentul lui Kyoto

** trr.. trr.. abonatul nu este disponibil momentan, va rugam incercati mai tarziu **

Japonezul, plin de bandaje dupa partida istovitoare de la Glory, se plimba agitat dintr-un colt in altul al camerei. Acesta pare sa apeleze pe cineva cu disperare, insa incercarile sale dau mereu gres. Niponul mai formeaza inca odata numarul, iar aceeasi voce de robot ii refuza apelul. Kyoto arunca telefonul nervos pe canapea, iar apoi se prabuseste langa perete, punandu-si mainile in cap. Brusc, linistea din apartament este tulburata de o bataie insistenta la usa.

“ CINE E?!”

Intrebarea lui Kyoto nu primeste niciun raspuns. Acesta mai incearca odata sa afle identitatea musafirului, insa din nou niciun raspuns. In cele din urma, japonezul deschide usa, insa ramane impietrit. Acesta incearca sa inchida brusc usa, insa piciorul vizitatorului o blocheaza, ca mai apoi sa il impinga pe japonez si sa intre cu forta in apartamentul acestuia.

“ TU.. tu... tu... ce dracu cauti aici? Esti nebun? Cum m-ai gasit..”

“Multumesc de compliment, da. Nu pari prea fericit sa ma vezi.. asa se intampina un prieten vechi?”

“Prieten vechi? Dispari de aici pana nu sun politia. Maniacule..”

“Ts ts ts ts ts.. Kyoto, Kyoto..”

Misteriosul om se apropie din ce in ce mai mult de Kyoto, care pe masura ce conversatia inainteaza, se retrage spre un colt al camerei. Acesta incearca sa puna mana pe telefon, insa este stopat de vizitatorul sau.

“Lasa telefonul prietene, daca incerci sa il suni pe Dr. Wayne, ma indoiesc ca e in stare sa iti raspunda.”

“Ce ai facut idiotule? Daca te-ai atins cumva de el, te ..”

“Schhhh, schhh.. *in timp ce ii face semn japonezului sa taca, misteriosul rade isteric*”

“Totusi nu pari fericit sa ma vezi. Ma asteptam sa ma inviti de unul singur inauntru, nu sa dau eu buzna.”

“Ce vrei de la mine? Nu mi-ai facut destul rau?”

“Rau? Nu pustiule, eu am fost cel care te-a scapat de rau. Eu am fost cel care te-a invatat sa accepti suferinta, sa te dezvolti, sa iti gasesti un scop in viata. Si dupa atatia ani, asa ma tratezi? Ma vezi ca pe un inamic?”

“Sa ma dezvolt? Cred ca glumesti. Mi-ai distrus viata, de parca nu ar fi fost deja distrusa. Ai accentuat toata durerea si m-ai facut sa imi pierd mintile. Nici macar nu stiu cum dracu ai scapat de acolo.. Si de ce esti imbracat asa?”

“Pai o legitimatie si o insigna pot afla multe, nu? Numere de telefon, adrese ale vechilor prieteni.. O bunicuta chiar m-a salutat cu respect atunci cand am parcat aici. Heh, poate am gresit ceva in copilarie, poate ar fi trebuit sa ma fac gabor, hahahaha...”

** VA CONTINUA **

Post by marco on Mar 12, 2018 18:08:40 GMT

Post by marco on Mar 12, 2018 19:34:09 GMT

Post by marco on Mar 15, 2018 12:44:25 GMT

Post by marco on Mar 15, 2018 14:55:30 GMT

Post by marco on Mar 28, 2018 19:01:19 GMT

Quick Reply